22 iulie 2010

Muntii Carpati I

Munţii Carpaţi reprezintă un lanţ muntos, aparţinând marelui sistem muntos central al Europei. Carpaţii cuprinşi între Bazinul Vienei (care-l separă de lanţul alpin) şi culoarul Timokului (care îl separă de Stara Planina, în Peninsula Balcanică) formează un arc cu o lungime de 1500 km şi o lăţimea maximă de 130 km, desfăşurându-se pe 6° în latitudine şi aproximativ 10° în longitudine. Se întind pe teritoriul a şapte state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România şi Serbia.

Carpaţii se înfăţişează ca fiind nişte munţi mijlocii sau scunzi, doar câteva sectoare depăşind 2000 de metri în altitudine.
Cel mai înalt vârf al întregului lanţ Carpatic este Vârful Gerlachovský, 2655 m, în Slovacia - Munţii Tatra, iar în România este Vârful Moldoveanu, având 2544 m, situat în Munţii Făgăraş din Carpaţii Meridionali.
Spre deosebire de Alpi, Carpaţii au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezintă sub forma unor suprafeţe întinse, acoperite cu pajişti. Carpaţilor le aparţine şi cel mai mare lanţ vulcanic din Europa. Alături de rocile cristaline şi eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante domoale.
Clima Carpaţilor este continentală, precipitaţiile cresc în raport cu altitudinea iar vegetaţia este dispusă în etaje (pajişti alpine sus, păduri de conifere şi făget pe pante şi pe înălţimile mai mici). Din munţii Carpaţi izvorăsc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Siretul, Mureşul, Oltul.
Numele provine de la tribul dacic al Carpilor (Karpathos-Horos), care trăia în Moldova, pe pantele Carpaţilor Orientali, nume care, la rândul său, probabil provenea de la un cuvânt indo-european însemnând piatră.
Carpaţii încep de la Dunăre lângă Bratislava. Ei înconjoară Transcarpaţia şi Transilvania într-un semicerc larg, continuă spre sud-est , şi se sfârşesc la Dunăre lângă Orşova, în România. Lungimea totală a Carpaţilor este de 1500 km, iar lăţimea lanţului montan variază între 12 km şi 500 km. Cea mai mare lăţime a Carpaţilor corespunde cu cea mai înaltă altitudine. Lanţul muntos are cea mai mare lăţime în Depresiunea colinară a Transilvaniei, şi la poalele Munţilor Tatra (cea mai mare înălţime din Carpaţi, cu Gerlachovský štít, care are 2 655 m altitudine, pe teritoriul Slovaciei la graniţa cu Polonia. Se întinde pe o suprafaţă de 190 000 km2 şi, după Alpi, e cel mai extins lanţ muntos din Europa.

Deşi în mod obişnuit se face referire la Carpaţii ca fiind un lanţ muntos, ei de fapt nu formează un lanţ neîntrerupt de munţi. Mai degrabă, constă în câteva grupuri geologic distincte, prezentând o mare varietate structurală ca Alpii. Carpaţii, care doar în rare locuri ating o altitudine de peste 2500 m, prezintă puţine vârfuri stâncoase, zone înzăpezite extinse, gheţari întinşi, cascade înalte, sau lacuri întinse care sunt comune în Alpi. Nici o zonă din Carpaţi nu este inzăpezită tot anul şi nu prezintă niciun gheţar. Carpaţii la altitudinea lor maximă, sunt la fel de înalţi dar ca Alpii Orientali Centrali, cu care împarte un aspect, climat şi floră comună.
Carpaţii sunt separaţi de Alpi de către Dunăre. Cele două lanţuri muntoase se întâlnesc într-un singur punct: în Muntii Leitha la Bratislava. Fluviul desparte de asemenea, Carpaţii de lanţul Munţilor Balcani, la Orşova.



GO TO TOP^

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu