Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas este situat in Muntii Hasmas, in zona central-nord-estica a Romaniei, pe raza judetelor Neamt si Harghita. Aria protejata este strabatuta de drumul transcarpatic (DN 12 C) care leaga localitatea Gheorgheni de orasul Bicaz. Drumul se continua apoi fie spre Piatra Neamt fie spre lacul Izvorul Muntelui.
Cheile Bicazului datorita marimii lor impresionante reprezinta una dintre cele mai atragatoare zone turistice din tara. Indiferent de anotimp Cheile Bicazului sunt un spectacol al naturii (poti vedea si imagini de iarna din Cheile Bicazului). Facand parte din lantul Carpatilor Orientali, Cheile Bicazului sunt delimitate la nord si nord-vest de Suhardul Mare (1506 m) si la sud-est de (1352 m) si au o lungime de 8 km. Formate in decursul anilor, prin erodarea calcarelor mezozoice mai putin dure de catre raul Bicaz si afluentii sai, Cheile Bicazului, sunt cuprinse in Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas alaturi de celelalte arii protejate Lacul Rosu, Cheile Sugaului, Hasmasul Mare si Hasmasul Negru.
Drumul care strabate Cheile Bicazului, acest defileu sapat in piatra, este plin de serpentine de o rara frumusete, iar pe peretii imensi de calcar ai stancilor se ascund pesteri (Pestera Neagra si Pestera Cascada) si avene (Licas si Avenul cu Trei Intrari). Afluentii Bicazului fac la randul lor alte chei cum ar fi Cheile Laposului, Cheile Sugaului sau Cheile Bicajelului. In spatele masivelor stanci din Cheile Bicazului se afla si una dintre cele mai izolate comunitati din judetul Neamt: satul Barnadu de unde se poate continua drumul pana la Vf Vithovos.
Pe parcursul drumului prin Cheile Bicazului se pot admira Piatra Altarului – un masiv stancos de 1.120 metri altitudine, masivele stancoase Piatra Pintestilor (847 metri) si Piatra Arsitei (835 metri). Totodata, impresionante sunt si stancile Piatra Surducului, Poarta de Piatra si Politele Bardosului. Pe unele stanci din Cheile Bicazului sunt trasee pentru practicarea alpinismului de catre profesionisti. Aproape de Lacul Rosu din drumul principal se desprinde un drum forestier ce iese in Valea Bicajelului. Prin aceasta vale trec traseele montane Saua Tifra si Cheile Bicajelului – Drumul Surducului.
Vegetatia parcului Cheile Bicazului – Hasmas este formata in proportie de 95% din paduri de molid care imbraca versantii masivului Hasmas. Mai intalnim paduri de rasinoase cu fag, pajisti montane intinse, varfuri cu vegetatie subalpina sau specifica dar si multe raritati floristice. Speciile de plante declarate monumente ale naturii si ocrotite in Cheile Bicazului sunt: Papucul doamnei, Floarea de colt, Sangele-voinicului, Tisa, etc.
Fauna parcului Cheile Bicazului – Hasmas cuprinde o varietate de specii rare, verigi importante pentru existenta unui ecosistem echilibrat, si anume: amfibieni si reptile ca broasca cu burta galbena, broasca mare de lac, tritonul de munte, tritonul carpatic, tritonul cu creasta, salamandra, broasca raioasa, broasca roşie de munte, soparla de munte, vipera comuna, sarpele de alun, pasari ca fluturasul de stanca, ciocanitoarea de munte, presura de munte, corbul, cocosul de munte, huhurezul mare, acvila de munte si mamifere, cerbul carpatin, capra neagra, ursul, râsul, lupul.
Punctele de atractie turistica ale Cheilor Bicazului sunt: statiunea Lacul Rosu, Rezervatia Cheile Sugaului (situate la intrarea in localitatea Bicaz-Chei), Cheile Laposului, Pestera Munticelu, Pestera Tunel sau Pestera glodului Cheile Bicajelului, Varful Hasmasu Mare (1792 m alt) si Cheile Cupasului. Pentru iubitorii de drumetii mai sunt amenajate un numar de 18 trasee turistice montane in Cheile Bicazului ce strabat Masivul Hasmas.
Statiunea Lacu Rosu este un adevarat paradis pentru cei care cauta recreere si odihna. Situata in partea de Est a Transilvaniei in Carpatii Orientali, Lacu Rosu si Cheile Bicazului este o regiune de unica frumusete in lume.
Statiune si-a luat numele dupa lacul de aici Lacul Rosu, un lac de baraj natural, aflat langa Cheile Bicazului.
Lacul Rosu este un lac natural format in anul 1837 in timpul unei alunecari de pamant.
Legenda spune ca o stanca pravalita din munte a blocat firul raului Bicaz si a format cu timpul lacul ce se vede acum. Ceea ce e de fapt interesant la acest lac nu e modul sau de formare, nici culoarea sa (deloc rosie cum ii spune numele, ci e mai degraba galben), ci aspectul sau de-a dreptul spectaculos. Deoarece aici se afla acum aproape 200 de ani o padure, lacul se arata azi ca o padure scufundata. Peste tot se mai vad inca vechile trunchiuri de copaci iesind din apa.
Lacul aflat la o altitudine de 983 m, intr-o mica depresiune montana se bucura de o clima placuta, de tip subalpin. Media anuala a orelor de stralucire solara este cuprinsa intre 1700-1900. Temperatura medie anuala este de 8°C. Media cea mai scazuta de temparatura este de -7/-4°C, iar cea mai ridicata de 14-18°C. Temperatura apei vara poate atinge 22°C, primavara, toamna 6-10°C. Iarna, lacul este acoperit de un strat de gheata gros de 60-70 cm. Vanturile sunt moderate.
GO TO TOP^
Se afișează postările cu eticheta Cheile Bicajelului. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Cheile Bicajelului. Afișați toate postările
14 ianuarie 2011
23 august 2010
Cheile Bicaz - Pestera Munticelu
Pestera Munticelu este situata la intrarea din Cheile Bicazului, in baza calcaroasa Surduc Munticelu, pe versantul stang al raului Bicaz.
Pestera Munticelu este considerata din punct de vedere stiintific dar si peisagistic cea mai importanta din Moldova. Descoperita in primavara anului 1973 de catre cativa copii plecati la cules de ghiocei, pestera Munticelu a fost denumita din acest motiv, de catre localnici, pestera Ghiocelu. Drumul spre pestera incepe in dreptul carierei Surduc, la 250 m de la intrarea in Cheile Sugaului.
Traseul este pitoresc si se face mai intai in serpentine, apoi devine din ce in ce mai abrupt si urca pana la o altitudine de 300 de m unde se afla si pestera. Traseul catre pestera este doar unul din numeroasele trasee din Cheile Bicazului. Ascunsa la baza unui perete de calcar intrarea in pestera este scunda de aproximativ 1,5 metri, apoi urmeaza un culoar descendent de 10 metri, care te conduce intr-o sala mare, lunga de 30 de metri si inalta de 4-5 metri. Cu o lungime de 120 m, pestera Munticelu impresioneaza prin sala mare si prin formatiunile stalagmitice.
In partea inferioara a pesterii, sala mare are planseul neted, acoperit cu argila si crusta stalagmitica. Din acest loc porneste o mare ingramadire de blocuri care urca in trepte, asemenea unui amfiteatru, catre vest. In partea nordica a salii intalnim nenumarate stalagmite luminare care formeaza o adevarata padure, element peisagistic frapant care ii confera pesterii Munticelu unicitate.
Putem admira aici stalagmite luminare inalte de trei metri si groase de trei centimetri. Deosebite sunt si stalactitele fistulare care, pe alocuri, formeaza adevarate ploi de “macaroane”. In partea de sud descoperim un mic lac, captusit cu calcit spongios, imaculat. Pestera Munticelu mai ascunde si cateva oase ale ursului de pestera, intre care un femur fixat intr-o stalagmita.
Din cauza faptului ca vizitarea pesterii nu se face intr-un cadru organizat, in ultimii ani inconstienta multor vizitatori au adus-o intr-o stare de degradare tot mai accentuata. Pestera Munticelu nu este electrificata si nu dispune de amenajari care sa faciliteze accesul. In prezent, se fac demersuri pentru a putea fi amenajata si deschisa turistilor pentru vizitare in prezenta unui ghid. In apropiere, pe saua Glodului se afla si Pestera Tunel, care dupa cum spune si numele este un tunel ce traverseaza o stanca si iese in rezervatia Cheile Sugaului!
GO TO TOP^
Pestera Munticelu este considerata din punct de vedere stiintific dar si peisagistic cea mai importanta din Moldova. Descoperita in primavara anului 1973 de catre cativa copii plecati la cules de ghiocei, pestera Munticelu a fost denumita din acest motiv, de catre localnici, pestera Ghiocelu. Drumul spre pestera incepe in dreptul carierei Surduc, la 250 m de la intrarea in Cheile Sugaului.
Traseul este pitoresc si se face mai intai in serpentine, apoi devine din ce in ce mai abrupt si urca pana la o altitudine de 300 de m unde se afla si pestera. Traseul catre pestera este doar unul din numeroasele trasee din Cheile Bicazului. Ascunsa la baza unui perete de calcar intrarea in pestera este scunda de aproximativ 1,5 metri, apoi urmeaza un culoar descendent de 10 metri, care te conduce intr-o sala mare, lunga de 30 de metri si inalta de 4-5 metri. Cu o lungime de 120 m, pestera Munticelu impresioneaza prin sala mare si prin formatiunile stalagmitice.
In partea inferioara a pesterii, sala mare are planseul neted, acoperit cu argila si crusta stalagmitica. Din acest loc porneste o mare ingramadire de blocuri care urca in trepte, asemenea unui amfiteatru, catre vest. In partea nordica a salii intalnim nenumarate stalagmite luminare care formeaza o adevarata padure, element peisagistic frapant care ii confera pesterii Munticelu unicitate.
Putem admira aici stalagmite luminare inalte de trei metri si groase de trei centimetri. Deosebite sunt si stalactitele fistulare care, pe alocuri, formeaza adevarate ploi de “macaroane”. In partea de sud descoperim un mic lac, captusit cu calcit spongios, imaculat. Pestera Munticelu mai ascunde si cateva oase ale ursului de pestera, intre care un femur fixat intr-o stalagmita.
Din cauza faptului ca vizitarea pesterii nu se face intr-un cadru organizat, in ultimii ani inconstienta multor vizitatori au adus-o intr-o stare de degradare tot mai accentuata. Pestera Munticelu nu este electrificata si nu dispune de amenajari care sa faciliteze accesul. In prezent, se fac demersuri pentru a putea fi amenajata si deschisa turistilor pentru vizitare in prezenta unui ghid. In apropiere, pe saua Glodului se afla si Pestera Tunel, care dupa cum spune si numele este un tunel ce traverseaza o stanca si iese in rezervatia Cheile Sugaului!
GO TO TOP^
Abonați-vă la:
Postări (Atom)