23 iulie 2010

Muntii Carpati II

Carpaţii s-au format concomitent cu întregul sistem alpin, în vastul geosinclinal dintre Platforma Rusă (în est), orogenul caledono-hercinic (în vest) şi scutul african (în sud). Începând din cretacic, în formarea Carpaţilor au avut loc mai multe faze de mişcări de înălţare, aparţinând orogenezei alpine.

Relieful a căpătat aspectul actual în timpul cuaternarului, dezvoltându-se pe un mozaic de roci (şisturi cristaline, roci vulcanice, roci magmatice şi roci sedimentare).
Ca şi în Alpi, Apenini sau Munţii Scandinaviei, în Carpaţi se găsesc numeroase arii cu forme de relief carstic şi calcaros, forme de relief glaciare relicte, un relief structural şi petrografic variat.
Cea mai mare diviziune o constituie Munţii Tatra.

O mare parte din vestul şi nordul Carpaţilor Vestici Exteriori din Polonia, Ucraina şi Slovacia sunt tradiţional numiţi Beskids.
Graniţa geologică dintre dintre Carpaţii Vestici şi cei Estici, parcurge aproximativ linia (de la sud la nord) dintre oraşele Michalovce - Bardejov - Nowy Sącz - Tarnów. În harţile vechi graniţa era mai la est - la linia (de la nord la sud) trasată de râurile Sanna şi Osława (Polonia) – oraşul Snina (Slovacia) – Tur'ia (Ucraina). Biologii, totuşi, mută graniţa şi mai la est.
Graniţa dintre Carpaţii Estici şi cei sudici e formată din Pasul Predeal, sudul Braşovului şi Valea Prahovei.
Ucraineni folosesc termenul de „Carpaţii Estici” doar pentru Carpaţii Ucrainei (sau Carpaţii Păduroşi), în principal pentru zona aflată pe teritoriul lor (până la Pasul Prislop), în timp ce românii folosesc termenul de Carpaţii Estici (Carpaţii Orientali) pentru a face referire la zona cuprinsă de la graniţa cu Ucraina spre sud.
Din punct de vedere climatic, Carpaţii se înscriu în zona climatică temperat-continentală, prezentând nuanţe diferite, ca urmare a desfăşurării în latitudine, longitudine şi altitudine.

Se poate vorbi de un climat montan, caracterizat de etajare altitudinală, ceea ce generează o scădere a temperaturii şi o creştere a cantităţii de precipitaţii, pe măsură ce altitudinea creşte. Temperaturile medii anuale oscilează între 8°C la poalele munţilor şi -2°C pe culmile cele mai înalte. Cantitatea medie anuală de precipitaţii oscilează între 750 mm şi 2000 mm. La altitudini de peste 2000 m, precipitaţiile sunt, în cele mai multe cazuri, sub formă de zăpadă.
În partea nordică se resimt influenţe climatice baltice, în vest oceanice, în est influenţe climatice dinspre Câmpia Rusă (reci şi uscate, iarna), iar în sud mediteraneene.
Apele sunt foarte numeroase. Cele mai importante râuri ce-şi au izvoarele în Carpaţi sunt: Nitra, Hron, Tisa (cu aflienţii săi Bodo, Someş, Criş şi Mureş), Jiu, Olt, Argeş, Siret (cu afluenţii săi Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna, Râmnicu Sărat şi Buzău), Prut şi Nistru.

Pe culmile mai înalte (în special în Carpaţii nord-vestici şi în Carpaţii sud-estici) se găsesc numeroase lacuri glaciare. La acestea se adaugă lacurile antropice, în cele mai multe cazuri lacuri de acumulare utilizate în scopuri energetice.

GO TO TOP^

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu