Parcul National Muntii Rodnei - Borsa

Parcul National Muntii Rodnei  a fost  infiintat in anul 1932 si este o arie naturala protejata de interes national si international. Parcul a fost declarat Rezervatie a Biosferei, de catre UNESCO, in anul 1979.
Parcul National Muntii Rodnei este situat in nordul Carpatilor Orientali suprapunadu-se peste cea mai mare parte a Muntilor Rondei, pe teritoriul judetelor Bistrita-Nasaud si Maramures. Suprafata parcului este de 46399 hectare.
Muntii Rodnei au un peisaj glaciar deosebit. Aici se gasec Lacurile glaciare Iezer, Buhaiescu, Stiol si Lala. Flora si fauna se caracterizeaza prin diversitate specifica ridica, existand aici 3200 de specii.
Turistii care doresc sa vada narcisele salbatice din Masivul Saca o pot face calare, Administratia Parcului National Muntii Rodnei anuntand la sfarsitul lunii mai ca plantele au inflorit, iar mai multi cai de rasa de la Herghelia Beclean sunt dusi in zona pentru programul turistic.
Perioada de inflorire a narciselor este de doua-trei saptamani cel mult, asa incat si perioada in care se poate desfasura programul este destul de scurta.
Poiana cu narcise salbatice, situata la 1.600 de metri altitudine, in Masivul Saca din Muntii Rodnei, este monitorizata cu ajutorul unui sistem GPS, care le indica specialistilor evolutia, de la un an la altul, a suprafetei pe care cresc florile ocrotite prin lege.
Alte plante reprezentative ale zonei sunt: zambrul, opaitul Muntilor Rodnei, floarea de colt, smardarul ...
Fauna parcului este formata din urmatoarele specii: cocosul de mesteacan, capra neagra, marmota, rasul, pisica salbatica, ursul brun ...
Atractiile turistice sunt : Varful Pietrosul Mare; Poiana cu narcise din Muntele Saca, Izbucul Izvorul Albastru al Izei, Valea Cormaia, Cascada Cailor, Valea Aniesului, Taul Muced, Zavoaiele Bortucului, Lacurile Lala, Iezer, Buhaiescu, Stiol.
Pe suprafata parcului se afla urmatoarele zone :
* Rezervatia Stiintifica: Pietrosul Mare, Patra Rea si Bila - Lala
* Monumente ale naturii:  Ponorul Batrana, Pestera si Izbucul Albastru al Izei, Poiana cu Narcise Valea Secii, Pestera din Valea Cobasel.
* Rezervatii naturale: Piatra Rea, Izvoarele Mihaiesei - 50 ha, Bila – Lala.
Acesul in parcul national se face pe linia ferata Salva-Rodna si din localitatile pe care le strabate: Telciu, Sangiorz Bai, Rebrisoara, Rodna.
Accesul in parc se mai face si prin Pasul Rotunda, Valea Vinului, Borsa, Carlibaba, Pasul Prislop, Valea Lalei din drumurile nationale DN17D; DN17C; DN18. GO TO TOP^

Parcul National Ceahlau - Durau

Parcul National Ceahlau este situat la 10 km vest de orasul Bicaz si este delimitat de vaile Bistritei, Bistricioarei si Bicazului.
Masivul Ceahlau este cel mai inalt din Muntii Bistritei, reprezinta cea mai mare atractie turistică din Carpaţii Orientali si este cel mai important masiv din Moldova. Considerat de catre daci ca fiind salas al zeului Zamolxis, numele stravechi al Masivului Ceahlau este Pion (Peon) care inseamna “casa stalpului”. Totodata, Masivul Ceahlau este considerat al doilea munte sfant al crestinatatii, dupa Muntele Athos. Probabil, din acest motiv este foarte des intalnit printre operele marilor scriitori romani Alexandru Vlahuta, Calistrat Hogas si Mihail Sadoveanu.

Muntele Ceahlau este cuprins intre Valea Schitului (locul unde se afla statiunea si manastirea Durau), raul Izvorul Alb, izvoarele paraului Ursu si lacul Izvorul Muntelui. Format in Cretacic, Masivul este alcatuit din roci sedimentare care sub actiunea timpului au dat nastere la numeroase stanci, fiecare cu legenda ei, devenite in timp puncte de atractie turistica: Toaca, Panaghia, Detunatele, Claile lui Miron, Furculita, Piatra cu Apa, etc. Climatul care domina in masiv este un climat aspru montan cu temperaturi scazute in cea mai mare parte a anului. Cele doua varfuri care domina masivul sunt varful Ocolasul Mare (1907 m) si varful Toaca (1900 m).
Muntele Ceahlaul are o istorie demna de invidiat si anume: in 1716 a fost primul munte din Romania care a intrat in literatura, in 1809 primul munte urcat turistic, in 1840 apare la Iasi primul ghid turistic pentru un munte scris de catre Aga Gh. SAsachi iar in 1914 s-a infiintat cabana Dochia care a determinat dezvoltarea drumetiei in aceasta zona (dintre cabanele de creasta din România, aceasta este situata la cea mai mare altitudine si este cea mai bine dotata cabana de acest gen).

Parcul National Ceahlau a fost constituit in anul 1955 ca arie protejata iar limitele actuale au fost marcate in anul 2003, desfasurandu-se pe o suprafata de 7.742,5 ha. Rezervatia cuprinde trei arii protejate si anume: Rezervatia Stiintifica “Ocolasul Mare”, Rezervatia natural botanica “Polita cu Crini” si Monumentele naturii “Cascada Duruitoarea” si “Avenul Mare”. In cadrul lor se regasesc peste 1100 specii de flori si 90 de specii de pasari si animale care sunt protejate.
Printre exemplarele de flora protejate intalnim cinci specii floristice declarate monumente ale naturii, si anume: Floarea de colt, Papucul doamnei, Ghintura galbena, Sangele voinicului si Bulbucii de munte. Alte specii rare protejate sunt zada (laricele – singurul conifer cu frunzele cazatoare), gentiana, crucea voinicului, ruscuta de primavara, deditelul si angelica.
Dintre speciile rare de fauna protejate in aceasta rezervatie putem enumera: broasca raioasa cenusie sau verde, broasca rosie de padure, vulturul negru, acvila de munte, capra neagra, ursul, lupul, cerbul, rasul, pisica salbatica, lacarul, minunita, sorecarul, uliul porumbar, cocosul de munte si sticletele.
Un alt punct important de atractie al Parcului Ceahlau il reprezinta cascada Duruitoarea cu o inaltime de peste 30 m al carui zgomot caracteristic i-a dat si numele. Pe masiv sunt construite 4 cabane din care doar trei sunt deschise publicului, si anume: Cabana Izvorul Muntelui ( 797 m alt), Cabana Fantanele ( 1200 m alt), Cabana Dochia (1790 m alt) si Cabana Stanilelor (1400 m alt). In anul 1993 s-a ridicat pe Masivul Ceahlau cel mai inalt asezamant monahal din Romania, schitul “Schimbarea la Fata”.
In scop turistic, pe Masivul Ceahlau sunt amenajate 7 trasee turistice omologate. GO TO TOP^

Frumuseti ale naturii - Carbon Based Lifeforms - World of Sleepers

GO TO TOP^

Black Flowers

GO TO TOP^

Miracle

GO TO TOP^

Cheile Bicaz - Pestera Munticelu

Pestera Munticelu este situata la intrarea din Cheile Bicazului, in baza calcaroasa Surduc Munticelu, pe versantul stang al raului Bicaz.

Pestera Munticelu este considerata din punct de vedere stiintific dar si peisagistic cea mai importanta din Moldova. Descoperita in primavara anului 1973 de catre cativa copii plecati la cules de ghiocei, pestera Munticelu a fost denumita din acest motiv, de catre localnici, pestera Ghiocelu. Drumul spre pestera incepe in dreptul carierei Surduc, la 250 m de la intrarea in Cheile Sugaului.
Traseul este pitoresc si se face mai intai in serpentine, apoi devine din ce in ce mai abrupt si urca pana la o altitudine de 300 de m unde se afla si pestera. Traseul catre pestera este doar unul din numeroasele trasee din Cheile Bicazului. Ascunsa la baza unui perete de calcar intrarea in pestera este scunda de aproximativ 1,5 metri, apoi urmeaza un culoar descendent de 10 metri, care te conduce intr-o sala mare, lunga de 30 de metri si inalta de 4-5 metri. Cu o lungime de 120 m, pestera Munticelu impresioneaza prin sala mare si prin formatiunile stalagmitice.

In partea inferioara a pesterii, sala mare are planseul neted, acoperit cu argila si crusta stalagmitica. Din acest loc porneste o mare ingramadire de blocuri care urca in trepte, asemenea unui amfiteatru, catre vest. In partea nordica a salii intalnim nenumarate stalagmite luminare care formeaza o adevarata padure, element peisagistic frapant care ii confera pesterii Munticelu unicitate.
Putem admira aici stalagmite luminare inalte de trei metri si groase de trei centimetri. Deosebite sunt si stalactitele fistulare care, pe alocuri, formeaza adevarate ploi de “macaroane”. In partea de sud descoperim un mic lac, captusit cu calcit spongios, imaculat. Pestera Munticelu mai ascunde si cateva oase ale ursului de pestera, intre care un femur fixat intr-o stalagmita.

Din cauza faptului ca vizitarea pesterii nu se face intr-un cadru organizat, in ultimii ani inconstienta multor vizitatori au adus-o intr-o stare de degradare tot mai accentuata. Pestera Munticelu nu este electrificata si nu dispune de amenajari care sa faciliteze accesul. In prezent, se fac demersuri pentru a putea fi amenajata si deschisa turistilor pentru vizitare in prezenta unui ghid. In apropiere, pe saua Glodului se afla si Pestera Tunel, care dupa cum spune si numele este un tunel ce traverseaza o stanca si iese in rezervatia Cheile Sugaului!
GO TO TOP^

Delta Dunarii - Flora si Fauna

Dunarea, al doilea fluviu al Europei dupa Volga si al 26-lea din lume cu aproximativ 2.900 km lungime si peste 800.000 km², dimensiunea bazinului populat de cca. 80.000 locuitori din 10 tari - aceasta ar fi cartea de vizita a generosului fluviu care îsi îndeplineste statornic de milenii rolul "drumului mare", cunoscut, apreciat si batut, de la vasele feniciene la motonavele din vremurile noastre.

Denumita Istros de argonauti sau Danubius de romani sau "rege între fluvii" de catre Napoleon Bonaparte, Dunarea strabate pe teritoriul României ultimii 1075km încheindu-si calea prin Delta, cea mai reprezentativa de pe batrânul continent si una dintre cele mai complexe din lume.
Este un capat de lume original, unic în felul sau: cel mai tânar pamânt al Europei, vecinul unora dintre cei mai batrâni munti ai planetei (Macin, masiv hercinic, cca 400 mil. ani), petec de pamânt si ape vesnic în lupta, mereu altfel, paienjenis de canale, grinduri, gârle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio- marine într-o ampla, permanenta metamorfoza .

La început a fost un golf la Marea Neagra, unde acum 13.000 ani un cordon litoral de aluviuni a început sa se formeze pe locul ocupat în zilele noastre de la nord la sud de grindurile: Jibrieni, Letea, Caraorman si Crasnicol.
Golful s-a închis putin câte putin si s-a transformat într-un liman unde aluviunile aduse de fluviu au constituit Delta.
Prin diversitatea sa biologica - însumând nu mai putin de 32 ecosisteme diferite, 1668 specii de plante (de la paduri de stejari, la nuferi), 3864 specii de fauna salbatica din care 160 pesti (dintre care cei mai faimosi sunt sturionii, chefalii si scrumbiile) si 325 pasari (printre cele mai cunoscute fiind vulturul plesuv, pelicanul, lebada cântatoare, cocorul, cormoranul, egreta), Delta a fost pe drept cuvânt denumita de UNESCO "rezervatia biosferei".
Astazi Delta se întinde între 3 brate de la nord la sud: Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe.
Bratul Chilia este primul care se desprinde de fluviu la 11 km în amonte de Tulcea . Este cel mai tânar, cel mai lung brat (120 km) si cel mai adânc cu debitul cel mai mare.
La 17 km în aval de Tulcea în locul numit Cotul Sf. Gheorghe se separa celelalte 2 brate - Sulina spre est si Sf. Gheorghe spre sud-est. Bratul Sf. Gheorghe care marcheaza frontiera meridionala a Deltei este cel mai sinuos si cel mai vechi dintre brate.
In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala.

Principalele specii: stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltându-se pe soluri salinizate si solonceacuri marine.
Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului.
Intâlnim patru tipuri de zavoaie :
- zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase si sunt inundate cea mai mare parte a anului;
- pe grindurile fluviatile cele mai înalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adauga speciile plantate: plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pennsylvania;
- un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina.
Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltându-se mai ales pe câmpurile marine Letea, Caraorman si Saraturi.
Vegetatia pajistilor de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, în special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice.
Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris).
Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile câmpurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei.
Padurile de câmpuri marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezintã numai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii.
Delta Dunarii adaposteste o bogata si variata fauna ce numara specii unice in Europa sau chiar in lume.

Fauna acvatica cuprinde numeroase specii de pesti de apa dulce si mare (somn, caras, stiuca, crap, platica, babusca, rosioara etc.) si sturioni (morun, pastruga, cega, nisetru).
Pasari - monumente ale naturii
Conditii deosebit de favorabile ofera Delta Dunarii celor peste 300 de specii care au nascut faima de paradis al pasarilor: cormoranul, pelicanul, lebada muta, lebada cantatoare, califarul rosu si alb, vulturul pescar si codalb, egreta alba, etc.
Legea protejeaza 10 specii – unele fiind declarate monumente ale naturii. Aceste specii protejate pot fii divizate astfel:
- monumente albe – (cu penaj alb) - pelicanii comun si cret, lopatarul, egreta mare simica, lebada muta, lebada cantatoare;
- monumente policrome – (cu penaj colorat in negru cu verde, galben, maro, albastru) - piciorongul, vulturul codalb, avozeta - sunt doar cateva.
Dintre mamifere pot fi intalnite: vulpea, iepurele, mistretul, vidra, nurca, bizamul, cainele enot, iar dintre reptile: broasca testoasa de balta, sarpele de apa, etc.
Flora si fauna Deltei Dunarii imbraca particularitati ce transforma regiunea intr-un monument al naturii. GO TO TOP^