22 septembrie 2010

Frumuseti ale naturii - Carbon Based Lifeforms - World of Sleepers

GO TO TOP^

18 septembrie 2010

Black Flowers

GO TO TOP^

Miracle

GO TO TOP^

23 august 2010

Cheile Bicaz - Pestera Munticelu

Pestera Munticelu este situata la intrarea din Cheile Bicazului, in baza calcaroasa Surduc Munticelu, pe versantul stang al raului Bicaz.

Pestera Munticelu este considerata din punct de vedere stiintific dar si peisagistic cea mai importanta din Moldova. Descoperita in primavara anului 1973 de catre cativa copii plecati la cules de ghiocei, pestera Munticelu a fost denumita din acest motiv, de catre localnici, pestera Ghiocelu. Drumul spre pestera incepe in dreptul carierei Surduc, la 250 m de la intrarea in Cheile Sugaului.
Traseul este pitoresc si se face mai intai in serpentine, apoi devine din ce in ce mai abrupt si urca pana la o altitudine de 300 de m unde se afla si pestera. Traseul catre pestera este doar unul din numeroasele trasee din Cheile Bicazului. Ascunsa la baza unui perete de calcar intrarea in pestera este scunda de aproximativ 1,5 metri, apoi urmeaza un culoar descendent de 10 metri, care te conduce intr-o sala mare, lunga de 30 de metri si inalta de 4-5 metri. Cu o lungime de 120 m, pestera Munticelu impresioneaza prin sala mare si prin formatiunile stalagmitice.

In partea inferioara a pesterii, sala mare are planseul neted, acoperit cu argila si crusta stalagmitica. Din acest loc porneste o mare ingramadire de blocuri care urca in trepte, asemenea unui amfiteatru, catre vest. In partea nordica a salii intalnim nenumarate stalagmite luminare care formeaza o adevarata padure, element peisagistic frapant care ii confera pesterii Munticelu unicitate.
Putem admira aici stalagmite luminare inalte de trei metri si groase de trei centimetri. Deosebite sunt si stalactitele fistulare care, pe alocuri, formeaza adevarate ploi de “macaroane”. In partea de sud descoperim un mic lac, captusit cu calcit spongios, imaculat. Pestera Munticelu mai ascunde si cateva oase ale ursului de pestera, intre care un femur fixat intr-o stalagmita.

Din cauza faptului ca vizitarea pesterii nu se face intr-un cadru organizat, in ultimii ani inconstienta multor vizitatori au adus-o intr-o stare de degradare tot mai accentuata. Pestera Munticelu nu este electrificata si nu dispune de amenajari care sa faciliteze accesul. In prezent, se fac demersuri pentru a putea fi amenajata si deschisa turistilor pentru vizitare in prezenta unui ghid. In apropiere, pe saua Glodului se afla si Pestera Tunel, care dupa cum spune si numele este un tunel ce traverseaza o stanca si iese in rezervatia Cheile Sugaului!
GO TO TOP^

22 august 2010

Delta Dunarii - Flora si Fauna

Dunarea, al doilea fluviu al Europei dupa Volga si al 26-lea din lume cu aproximativ 2.900 km lungime si peste 800.000 km², dimensiunea bazinului populat de cca. 80.000 locuitori din 10 tari - aceasta ar fi cartea de vizita a generosului fluviu care îsi îndeplineste statornic de milenii rolul "drumului mare", cunoscut, apreciat si batut, de la vasele feniciene la motonavele din vremurile noastre.

Denumita Istros de argonauti sau Danubius de romani sau "rege între fluvii" de catre Napoleon Bonaparte, Dunarea strabate pe teritoriul României ultimii 1075km încheindu-si calea prin Delta, cea mai reprezentativa de pe batrânul continent si una dintre cele mai complexe din lume.
Este un capat de lume original, unic în felul sau: cel mai tânar pamânt al Europei, vecinul unora dintre cei mai batrâni munti ai planetei (Macin, masiv hercinic, cca 400 mil. ani), petec de pamânt si ape vesnic în lupta, mereu altfel, paienjenis de canale, grinduri, gârle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio- marine într-o ampla, permanenta metamorfoza .

La început a fost un golf la Marea Neagra, unde acum 13.000 ani un cordon litoral de aluviuni a început sa se formeze pe locul ocupat în zilele noastre de la nord la sud de grindurile: Jibrieni, Letea, Caraorman si Crasnicol.
Golful s-a închis putin câte putin si s-a transformat într-un liman unde aluviunile aduse de fluviu au constituit Delta.
Prin diversitatea sa biologica - însumând nu mai putin de 32 ecosisteme diferite, 1668 specii de plante (de la paduri de stejari, la nuferi), 3864 specii de fauna salbatica din care 160 pesti (dintre care cei mai faimosi sunt sturionii, chefalii si scrumbiile) si 325 pasari (printre cele mai cunoscute fiind vulturul plesuv, pelicanul, lebada cântatoare, cocorul, cormoranul, egreta), Delta a fost pe drept cuvânt denumita de UNESCO "rezervatia biosferei".
Astazi Delta se întinde între 3 brate de la nord la sud: Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe.
Bratul Chilia este primul care se desprinde de fluviu la 11 km în amonte de Tulcea . Este cel mai tânar, cel mai lung brat (120 km) si cel mai adânc cu debitul cel mai mare.
La 17 km în aval de Tulcea în locul numit Cotul Sf. Gheorghe se separa celelalte 2 brate - Sulina spre est si Sf. Gheorghe spre sud-est. Bratul Sf. Gheorghe care marcheaza frontiera meridionala a Deltei este cel mai sinuos si cel mai vechi dintre brate.
In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala.

Principalele specii: stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltându-se pe soluri salinizate si solonceacuri marine.
Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului.
Intâlnim patru tipuri de zavoaie :
- zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase si sunt inundate cea mai mare parte a anului;
- pe grindurile fluviatile cele mai înalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adauga speciile plantate: plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pennsylvania;
- un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina.
Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltându-se mai ales pe câmpurile marine Letea, Caraorman si Saraturi.
Vegetatia pajistilor de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, în special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice.
Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris).
Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile câmpurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei.
Padurile de câmpuri marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezintã numai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii.
Delta Dunarii adaposteste o bogata si variata fauna ce numara specii unice in Europa sau chiar in lume.

Fauna acvatica cuprinde numeroase specii de pesti de apa dulce si mare (somn, caras, stiuca, crap, platica, babusca, rosioara etc.) si sturioni (morun, pastruga, cega, nisetru).
Pasari - monumente ale naturii
Conditii deosebit de favorabile ofera Delta Dunarii celor peste 300 de specii care au nascut faima de paradis al pasarilor: cormoranul, pelicanul, lebada muta, lebada cantatoare, califarul rosu si alb, vulturul pescar si codalb, egreta alba, etc.
Legea protejeaza 10 specii – unele fiind declarate monumente ale naturii. Aceste specii protejate pot fii divizate astfel:
- monumente albe – (cu penaj alb) - pelicanii comun si cret, lopatarul, egreta mare simica, lebada muta, lebada cantatoare;
- monumente policrome – (cu penaj colorat in negru cu verde, galben, maro, albastru) - piciorongul, vulturul codalb, avozeta - sunt doar cateva.
Dintre mamifere pot fi intalnite: vulpea, iepurele, mistretul, vidra, nurca, bizamul, cainele enot, iar dintre reptile: broasca testoasa de balta, sarpele de apa, etc.
Flora si fauna Deltei Dunarii imbraca particularitati ce transforma regiunea intr-un monument al naturii. GO TO TOP^

08 august 2010

Omul si natura. Steaza, masina de spalat de la munte.

Fără detergent, fără balsam, fără energie electrică şi numai cu apă rece de munte. Aşa spală de când e lumea oamenii satului preşuri, ţoale, sumane, cuverturi, iţari şi mai nou câte o pilotă. Vorbim despre ştează, o instalaţie pe care am descoperit-o în Bicazu-Ardelean, în Neamţ.
Unde-i o moară e şi-o ştează musai. Maşina asta de spălat nu-i mare inginerie, dar credem noi ar avea ceva potenţial turistic şi ecologic. Povestea ne-a spus-o nea Ion care se laudă că are clienţi în ciuda modei care a schimbat preşurile cu persanele sau cuverturile frumoase şi teşute din greu cu o carpetă din târg.

Albe ca spuma laptelui fără detergent
Apa care alimentează şteaza vine de pe gârla morii, pe un canal îngust din lemn. Un fel de uluc. Se varsă apoi cu putere într-o vană. “Aici fierbe apa şi rostogoleşte ţoalele”, ne explică un alt cunoscător, bunicul Viorel.
Am întrebat un bunic de 84 de ani de când ştie el că există ştează în comună, răspunsul a venit natural: „De când o făcut Dumnezeu pământul asta ştiu că”.
Vana, cuva maşinii moderne de spălat, este din lemn şi are orificii frumos sculpate de meseriaş prin care se scurge apa, care trebuie să fie limpede. Vana adâncă de 1,5-2 metri poate adăposti, ca să le facă curate ca noi, de la 2 la 4 ţoale, unele chiar 8. Stau acolo după program. Cele mai murdare trei sferturi de oră, iar cele care se cer împrospătate cam 20-30 de minute. Cu ţoalele noi e altă poveste. Să fie pufoase sau sa se îngroaşe mai bine lâna sunt aduse la şteaza. 24 de ore trebuie să fie învârtite ca treaba să iasă bine.
Curioşi să aflăm dacă putem să ne aducem şi hainele la ştează la spălat, i-am lansat propunerea lui nea Ion. Ne-am lămurit repede că nu. Motivul – “pentru că nu se spală”. N-am mai insistat cu de ce-urile cum omul a fost foarte categoric. Judecând însă după instalaţia pe care o aveam în faţa ochilor am presupus că nu se pot spăla decât lucruri mari şi foarte mari.
Gunoaiele strică tot

La prima vedere ai zice că maşina asta de spălat e prietenosă cu mediul. Aşa şi e. Mai puţin prietenoşi sunt însă localnicii care dau pe apă toate gunoaiele peturi, resturi alimentare.
“Toată ziua curăţăm, n-avem cum să facem faţă. Lumea aruncă gunoaiele pe apă”, ne spune amărât nea Ion.
Unele au ajuns şi în ştează. Pe lîngă un ţol bălteau în apa albă ca spuma laptelui peturi, câţiva coceni de porumb… Peisajul deloc plăcut a schimbat tâlcul poveştii într-unul al zilelor noastre. A fost greu să facem fotografii. Din orice unghi priveai, minunata invenţie de când e lumea, redată în vorbe simple de bătrâni, aproape că nu se mai vedea de mizeria unora.
GO TO TOP^

26 iulie 2010

Flori din Muntii Carpati Romanesti - album foto de exceptie

Dincolo de aerul proaspat si de verdele reconfortant al padurii, pe munte ai sansa sa vezi si acele flori care dau culoare si umplu de farmec fanetele, poienile sau pasunile alpine. Gingase si rezistente totodata, plantele salbatice cresc de la poalele si pana pe crestele muntilor, gasind conditii de viata prielnice atat in camp deschis, cat si la umbra copacilor. Daca unele specii prefera vecinatatea racoroasa a paraurilor, altele se simt in largul lor in terenuri mlastinoase sau in frunzarul putrezit al padurii. Mai "curajoase" si mai bine "dotate" cu sisteme de protectie (forme pitice sau taratoare, dimensi-uni reduse, epiderma groasa, cu tepi sau perisori fini, ce formeaza o adevarata pasla, rezerve de apa in tesutul frunzei etc.) sunt plantele care reusesc sa "colonizeze" stancile golase ale varfurilor de pana la 2.000 m altitudine. Ele trebuie sa faca fata conditiilor aride (vant, seceta, inghet) prezente aproape tot timpul anului.
Forme, culori si arome:
In general, toate florile de munte au ceva deosebit. In primul rand, siluete gratioase, imposibil de trecut cu vederea. Apoi, culoarea si forma, florile de munte imbinand cel mai ades culorile luminii (rosu, galben, oranj, albastru, violet) cu formele stelare (simple, duble sau chiar mai complicate). Frunzele multor specii ofera surprize placute, la atingere sugerandu-ti o tesatura fina, matasoasa sau de catifea. De asemenea, aceste delicate flori emana mirosuri mai suave sau mai piperate, asociate cu gustul de ceai (menta, cimbrisor, sovarf, afin sau merisor), de condimente (usturoi, ceapa, hrean, busuioc) sau bauturi aromate (chimion, ienupar, angelica). In afara de efectul pozitiv pe care il au asupra psihicului uman, florile de munte constituie, de fapt, o bogatie greu de exprimat in cuvinte. Astfel, exista specii de importanta istorica, martore ale vremurilor demult apuse, care ne "vorbesc" despre sensul evolutiei. O atentie deosebita ar trebui sa acordam acelor flori rare din categoria speciilor vulnerabile, care, datorita frumusetii, parfumului lor sau calitatilor terapeutice, au fost culese fara discernamant si, in mare masura, distruse.
Plante medicinale:
- O mare parte dintre florile de munte contin principii farmacologice active, motiv pentru care sunt folosite ca: adjuvanti in tratamente medicamentoase, dezinfectante (musetel, codita soricelului), cicatrizante (patlagina, iarba talharului), calmante (odolean, hamei, tei) etc.
- De altfel, efecte curative recunoscute au plantele medicinale si aromatice in multe afectiuni ale aparatului digestiv (tintaura, sunatoarea, menta), respirator (ciubotica-cucului, lumanarica, podbalul), cardiovascular (talpa-gastei, saschiul mic, paducelul), genito-urinar (traista-ciobanului, orhidee, ghimpe).
Daca iubesti muntele...
Ca sa ne putem bucura de frumusetea florei alpine nu numai noi, ci si generatiile care ne vor urma, ar trebui sa respectam cateva reguli de "conduita montana":
- Nu rupe florile decat daca ai neaparata nevoie. Chiar daca le iei numai pentru a-ti infrumuseta camera, culege-le atunci cand esti aproape de cabana (se vestejesc usor) si intr-un numar rezonabil. Buchetele mici pot fi la fel de decorative daca sunt viu colorate.

- Nu smulge plantele cu radacina cu tot; astfel le vei permite sa se regenereze, chiar daca in anul in care le-ai rupt tulpina si florile isi vor inceta mai devreme vegetatia.
- Daca ai decis sa iti culegi singura plantele pentru ceai, fa-o intotdeauna cu grija, lasand si pentru altii.
- Incearca sa te familiarizezi putin cu muntele inainte de a-l escalada. Citind sau vorbind cu un cunoscator, vei afla amanunte pretioase, te vei orienta mai usor si vei reusi, poate, sa recunosti si sa protejezi anumite specii valoroase de plante.
- In locul florilor de colt, pe care le vei presa (si uita!) intre filele unei carti, alege drept amintire fotografiile facute intr-un cadru natural unic.
- Atrage-ti copiii in activitati ce presupun contactul cu natura, invata-i sa o pretuiasca si sa se bucure de bogatiile acesteia.
- Nu uita un lucru: daca te-ai simtit bine, vei dori sa revii. Si ce mare placere vei avea regasind neschimbate locurile de care te-ai legat sufleteste!
GO TO TOP^

23 iulie 2010

Carpatii Romanesti

Carpaţii româneşti fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin, bine individualizat prin direcţia generală a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate şi structură. Rezistenţa Platformei Ruse le-a impus Carpaţilor la formare o direcţie de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, direcţie modificată apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean.

Altitudinea medie a Carpaţilor este de circa 1.000 m, înălţimile maxime depăşind rar 2500 m (în Bucegi, Munţii Făgăraşului, Parângului, Retezatului, Rodnei). În Carpaţii Occidentali, înălţimile culmilor coboară frecvent sub 800 m (în Munţii Codru-Moma, Pădurea Craiului, Banatului etc). Lăţimea sistemului muntos carpatin pe teritoriul României variază între 120 km (în Munţii Rodnei) şi 70 km (în Munţii Parângului).
Carpaţii sunt caracterizaţi prin prezenţa unor numeroase depresiuni intramontane şi văi transversale, totale sau parţiale (Dunărea, Jiul, Oltul, Râul Bistriţa, Mureş, Crişul Repede, etc.) Ei au o vechime de 204 milioane ani.
Potrivit deosebirilor geomorfologice şi geologice, lanţul carpatic românesc se împarte în trei mari unităţi morfotectonice:
Carpaţii Orientali - cu 3 grupe mai mari şi 40 de grupe montane, care sunt distincte morfologic, geofizic şi geografic:
*Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei
*Carpaţii Moldo-Transilvani
*Carpaţii de Curbură
Carpaţii Meridionali - cu 4 grupe mai mari, subdivizate în 23 de grupe montane, ce sunt distincte geografic:
*Munţii Bucegi
*Munţii Făgăraş
*Munţii Parâng
*Munţii Retezat-Godeanu
Carpaţii Occidentali - cu 3 grupe mai mari, împărţite la rândul lor în 18 grupe montane distincte morfologic, geofizic şi geografic:
*Munţii Banatului
*Munţii Poiana Ruscă
*Munţii Apuseni. GO TO TOP^

Descoperire arheologica

S-a descoperit un monument preistoric circular de zece ori mai mare decât Stonehenge.
Situl arheologic are o vechime de aproape 4000 de ani.
Arheologii britanici au demarat excavări majore pentru dezgroparea misterelor ascunse ale unui monument preistoric circular ascuns sub pământ, de aproximativ zece ori mai mare decât Stonehenge. Denumită Marden Henge, structura preistorica veche de 4000 de ani, din Wiltshire, acoperă o suprafaţă totala de 10,5 hectare, echivalentul a zece terenuri de fotbail, fiind cea mai mare de pe teritoriul Regatului Unit.
English Heritage derulează deja de doi ani activităţi de sondare şi topografiere în speranţa relevării secretelor din spatele monumentului ce i-a pus pe jar pe istorici secole de-a rândul.
GO TO TOP^

Muntii Carpati II

Carpaţii s-au format concomitent cu întregul sistem alpin, în vastul geosinclinal dintre Platforma Rusă (în est), orogenul caledono-hercinic (în vest) şi scutul african (în sud). Începând din cretacic, în formarea Carpaţilor au avut loc mai multe faze de mişcări de înălţare, aparţinând orogenezei alpine.

Relieful a căpătat aspectul actual în timpul cuaternarului, dezvoltându-se pe un mozaic de roci (şisturi cristaline, roci vulcanice, roci magmatice şi roci sedimentare).
Ca şi în Alpi, Apenini sau Munţii Scandinaviei, în Carpaţi se găsesc numeroase arii cu forme de relief carstic şi calcaros, forme de relief glaciare relicte, un relief structural şi petrografic variat.
Cea mai mare diviziune o constituie Munţii Tatra.

O mare parte din vestul şi nordul Carpaţilor Vestici Exteriori din Polonia, Ucraina şi Slovacia sunt tradiţional numiţi Beskids.
Graniţa geologică dintre dintre Carpaţii Vestici şi cei Estici, parcurge aproximativ linia (de la sud la nord) dintre oraşele Michalovce - Bardejov - Nowy Sącz - Tarnów. În harţile vechi graniţa era mai la est - la linia (de la nord la sud) trasată de râurile Sanna şi Osława (Polonia) – oraşul Snina (Slovacia) – Tur'ia (Ucraina). Biologii, totuşi, mută graniţa şi mai la est.
Graniţa dintre Carpaţii Estici şi cei sudici e formată din Pasul Predeal, sudul Braşovului şi Valea Prahovei.
Ucraineni folosesc termenul de „Carpaţii Estici” doar pentru Carpaţii Ucrainei (sau Carpaţii Păduroşi), în principal pentru zona aflată pe teritoriul lor (până la Pasul Prislop), în timp ce românii folosesc termenul de Carpaţii Estici (Carpaţii Orientali) pentru a face referire la zona cuprinsă de la graniţa cu Ucraina spre sud.
Din punct de vedere climatic, Carpaţii se înscriu în zona climatică temperat-continentală, prezentând nuanţe diferite, ca urmare a desfăşurării în latitudine, longitudine şi altitudine.

Se poate vorbi de un climat montan, caracterizat de etajare altitudinală, ceea ce generează o scădere a temperaturii şi o creştere a cantităţii de precipitaţii, pe măsură ce altitudinea creşte. Temperaturile medii anuale oscilează între 8°C la poalele munţilor şi -2°C pe culmile cele mai înalte. Cantitatea medie anuală de precipitaţii oscilează între 750 mm şi 2000 mm. La altitudini de peste 2000 m, precipitaţiile sunt, în cele mai multe cazuri, sub formă de zăpadă.
În partea nordică se resimt influenţe climatice baltice, în vest oceanice, în est influenţe climatice dinspre Câmpia Rusă (reci şi uscate, iarna), iar în sud mediteraneene.
Apele sunt foarte numeroase. Cele mai importante râuri ce-şi au izvoarele în Carpaţi sunt: Nitra, Hron, Tisa (cu aflienţii săi Bodo, Someş, Criş şi Mureş), Jiu, Olt, Argeş, Siret (cu afluenţii săi Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna, Râmnicu Sărat şi Buzău), Prut şi Nistru.

Pe culmile mai înalte (în special în Carpaţii nord-vestici şi în Carpaţii sud-estici) se găsesc numeroase lacuri glaciare. La acestea se adaugă lacurile antropice, în cele mai multe cazuri lacuri de acumulare utilizate în scopuri energetice.

GO TO TOP^

22 iulie 2010

Muntii Carpati I

Munţii Carpaţi reprezintă un lanţ muntos, aparţinând marelui sistem muntos central al Europei. Carpaţii cuprinşi între Bazinul Vienei (care-l separă de lanţul alpin) şi culoarul Timokului (care îl separă de Stara Planina, în Peninsula Balcanică) formează un arc cu o lungime de 1500 km şi o lăţimea maximă de 130 km, desfăşurându-se pe 6° în latitudine şi aproximativ 10° în longitudine. Se întind pe teritoriul a şapte state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România şi Serbia.

Carpaţii se înfăţişează ca fiind nişte munţi mijlocii sau scunzi, doar câteva sectoare depăşind 2000 de metri în altitudine.
Cel mai înalt vârf al întregului lanţ Carpatic este Vârful Gerlachovský, 2655 m, în Slovacia - Munţii Tatra, iar în România este Vârful Moldoveanu, având 2544 m, situat în Munţii Făgăraş din Carpaţii Meridionali.
Spre deosebire de Alpi, Carpaţii au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezintă sub forma unor suprafeţe întinse, acoperite cu pajişti. Carpaţilor le aparţine şi cel mai mare lanţ vulcanic din Europa. Alături de rocile cristaline şi eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante domoale.
Clima Carpaţilor este continentală, precipitaţiile cresc în raport cu altitudinea iar vegetaţia este dispusă în etaje (pajişti alpine sus, păduri de conifere şi făget pe pante şi pe înălţimile mai mici). Din munţii Carpaţi izvorăsc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Siretul, Mureşul, Oltul.
Numele provine de la tribul dacic al Carpilor (Karpathos-Horos), care trăia în Moldova, pe pantele Carpaţilor Orientali, nume care, la rândul său, probabil provenea de la un cuvânt indo-european însemnând piatră.
Carpaţii încep de la Dunăre lângă Bratislava. Ei înconjoară Transcarpaţia şi Transilvania într-un semicerc larg, continuă spre sud-est , şi se sfârşesc la Dunăre lângă Orşova, în România. Lungimea totală a Carpaţilor este de 1500 km, iar lăţimea lanţului montan variază între 12 km şi 500 km. Cea mai mare lăţime a Carpaţilor corespunde cu cea mai înaltă altitudine. Lanţul muntos are cea mai mare lăţime în Depresiunea colinară a Transilvaniei, şi la poalele Munţilor Tatra (cea mai mare înălţime din Carpaţi, cu Gerlachovský štít, care are 2 655 m altitudine, pe teritoriul Slovaciei la graniţa cu Polonia. Se întinde pe o suprafaţă de 190 000 km2 şi, după Alpi, e cel mai extins lanţ muntos din Europa.

Deşi în mod obişnuit se face referire la Carpaţii ca fiind un lanţ muntos, ei de fapt nu formează un lanţ neîntrerupt de munţi. Mai degrabă, constă în câteva grupuri geologic distincte, prezentând o mare varietate structurală ca Alpii. Carpaţii, care doar în rare locuri ating o altitudine de peste 2500 m, prezintă puţine vârfuri stâncoase, zone înzăpezite extinse, gheţari întinşi, cascade înalte, sau lacuri întinse care sunt comune în Alpi. Nici o zonă din Carpaţi nu este inzăpezită tot anul şi nu prezintă niciun gheţar. Carpaţii la altitudinea lor maximă, sunt la fel de înalţi dar ca Alpii Orientali Centrali, cu care împarte un aspect, climat şi floră comună.
Carpaţii sunt separaţi de Alpi de către Dunăre. Cele două lanţuri muntoase se întâlnesc într-un singur punct: în Muntii Leitha la Bratislava. Fluviul desparte de asemenea, Carpaţii de lanţul Munţilor Balcani, la Orşova.



GO TO TOP^

Capra Neagra, Blazonul Carpatilor

Crestele abrupte apără caprele-negre de lupi, dar nu şi de braconieri.

Eram pe Guţanu, în Bucegi, într-un loc unde poteca se strecoară la baza abruptului printre molidişuri, jnepenişuri şi pajişti, şi atât de bine camuflat, încât nici vânătorii, nici vânatul nu se sinchiseau de mine. Părea că haita de lupi a reuşit să se apropie sufi cient de cioporul de capre-negre şi mă întrebam dacă şi cum aş putea preveni un masacru. Căci trebuie să recunosc, deşi vânătoarea caprelor de către lupi face parte din ordinea de mult statornicită a naturii, îmi era greu să rămân cu totul neutru: capra-neagră este una dintre favoritele mele şi începând din 1984 am fost implicat în acţiuni de monitorizare, repopulare şi cercetare dedicate acestei specii.
Dar caprele m-au scutit de dilemă: au urcat imediat pe o poliţă greu accesibilă, de unde priveau cu interes strădania lupilor de a escalada pereţii. Cel mai talentat alpinist dintre lupi a reuşit să atingă poliţa, dar, în aceeaşi clipă, din câteva salturi elegante, caprele au urcat pe o prispă şi mai greu accesibilă, chiar deasupra lui. În locul unui deznodă mânt sângeros, şi eu, şi caprele-negre ne-am delectat cu spectacolul comic al lupului, care, lăsându-se păgubaş, a avut mari probleme să coboare înapoi de pe abruptul alunecos. La începutul glaciaţiilor, Rupicapra rupicapra – capra-neagră-de- Alpi-şi-Carpaţi – era deja o specie distinctă, căci se separase complet de ruda sa, capra-neagră-de-Pirinei-şi-Apenini.
Când gheţarii au luat în stăpânire munţii, caprele nu se mai puteau hrăni şi s-au refugiat la câmpie, dar acolo competiţia cu alte erbivore era mare, erau şi mai vulnerabile la prădători, aşa că, pe măsură ce gheţarii s-au topit, ele s-au reîntors pe creste. Cu copita capabilă de o aderenţă deosebită, capra-neagră, având o remarcabilă tehnică de căţărare pe stâncă, şi-a găsit un refugiu perfect pe crestele prăpăstioase ale Carpaţilor.
Chiar dacă uneori lupii, urşii şi mai ales râşii reuşesc să surprindă câte o capră pe picior greşit, abrupturile golurilor alpine le asigură o protecţie perfectă. Capra-neagră pe un pisc ascuţit, cu silueta nobilă, a devenit un simbol aproape heraldic al Carpaţilor. Dar de aici şi drama ei: ce ţintă mai perfectă pentru o armă cu lunetă poate fi decât mândrul animal detaşat pe cer? Braconierii au fost marii inamici ai caprei-blazon carpatic.
Prin anii ’40, când armele erau răspândite iar legea nu prea aspră, numărul caprelor-negre din România a coborât sub 2.000. Excluderea de la păşunat a unor goluri alpine şi un sever control al armelor au făcut ca după 1980 numărul să ajungă la circa 8.500. După 1990, caprele-negre au fost împuţinate mult, prin braconaj, mai ales în condiţiile proliferării carabinelor. Capra-neagră a dispărut încă de mult din unele zone. Din gheaţa Peşterii Scărişoara, speologii au detaşat un craniu de Rupicapra, semn că trăia cândva şi în Munţii Apuseni. Mai târziu, a dispărut din Ceahlău, Munţii Vrancei, Călimani. După 1970, colectivul de cercetări cinegetice din cadrul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice a început repopularea cu capre-negre în staţiunile favorabile.
Cele mai multe exemplare strămutate au provenit din Retezat, Bucegi, Piatra Craiului şi Făgăraş. După testarea mai multor metode de capturare, s-a optat pentru plase. Aceasta asigură cea mai mică mortalitate. După imobilizare şi injecţia obligatorie de calmare pentru evitarea stresului de transport, caprele-negre erau purtate în spinare de silvicultori până la cuştile de lemn din camioane şi duse rapid spre locul de repopulare. În anii ’30, au dispărut caprele-negre din Pietrosul Rodnei, zona care, cu puţin timp mai înainte, dăduse un trofeu record mondial. Pornind de la numai 25 de capre strămutate în Rodnei, s-a ajuns în 1990 la peste 300.
Apoi, răspândirea braconajului a dus populaţia în pragul unei noi extincţii. Măsurile luate după anul 2000 au stopat acest fenomen. În Hăşmaş, Ceahlău, Ciucaş, caprele-negre fac din nou parte din ecosistem, iar în Siriu, de la 16 capre aduse din Retezat, Bucegi şi Piatra Craiului, acum sunt circa 100. Cercetătorul Silviu Chiriac consideră că un bun rezultat a fost în Cheile Tişiţei, Vrancea: aici, de la 13 capre strămutate s-a ajuns la 240. „Limitarea vânătorii şi a braconajului a contribuit la acest succes“ – a spus el. Dar cele mai mari populaţii sunt cele din Meridionali: cam 1.000 în Bucegi şi Piatra Craiului, între 3.200 şi 4.000 în Făgăraş, Lotru şi Parâng, cam 2.500 în Retezat şi Godeanu. Capra-neagră din Carpaţi este cea mai valoroasă din lume. 5 din primele 10 trofee de capră-neagră pe plan mondial au fost recoltate în Bucegi. Recordul mondial actual al speciei este deţinut de un trofeu din Munţii Făgăraşului.
GO TO TOP^

19 iulie 2010

Flori

GO TO TOP^

Soferii din Bacau, in greva generala

Conducătorii auto ai firmei Transport Public S.A. Bacău, controlată de mama fostului primar Dumitru Sechelariu, au intrat în grevă generală în această dimineaţă, ca urmare a scăderii salariilor şi a modificării programului de lucru.
Angajaţii Transport Public S.A. Bacău susţin că salariile le-au fost reduse fără motiv. Până la soluţionarea problemei, oamenii spun că nu vor reveni la lucru. În aceste condiţii, reprezentanţii Primăriei Bacău au somat compania de transport public să soluţioneze rapid conflictul de muncă.
"Nu putem interveni deoarece este o chestiune privată. Am luat act de acest conflict şi am somat conducerea societăţii să remedieze situaţia, deoarece este o societate de interes public", ne-a declarat Ionuţ Tomescu, purtătorul de cuvânt al instituţiei.
Oficialul spune că de aproximativ 3 ani, firma controlată de familia fostului prima Dumitru Sechelariu nu are concurenţă în Bacău, iar încercările primăriei de a organiza o nouă licitaţie pentru atribuirea traseelor din municipiu a fost blocată de prefectură. De asemenea, firma Transport Public S.A. Bacău a cerut suplimentarea sumelor alocate pentru subvenţionarea abonamentelor acordate unor categorii sociale ca pensionari, persoane cu handicap sau veterani de război, însă, spune Ionuţ Tomescu, acest lucru este imposibil.
"Anul acesta, am alocat prin buget 6 milioane de lei pentru subvenţionarea abonamentelor celor 14.000 de pensionari. Prin luna aprilie, conducerea societăţii a solicitat suplimentarea acestei sume, un lucru nefiresc", a declarat Ionuţ Tomescu.
"Am stat ca proştii în staţii"
Greva şoferilor de autobuz le creează probleme băcăuanilor. Deşi au abonamente, oamenii nu pot circula cu autobuzele, deoarece şoferii au refuzat să mai scoată mijloacele de transport în comun din autobază.
"De dimineaţă nu s-a mişcat nimic, nicio maşină. Am stat ca proştii în staţii", spune Constantin Păduraru, unul dintre băcăuanii care au mers pe jos la serviciu în această dimineaţă.
"Am o grămadă de drumuri de făcut şi stau cu abonamentul în buzunar şi am dat bani la taxi că fac ei grevă", spune şi Gheorghe Barbu, un alt băcăuan nemulţumit de greva şoferilor.
Băcăuanii nu vor putea folosi mijloacele de transport în comun cel mai probabil până luni, când instanţa de judecată ar putea declara greva ca fiind ilegală.
GO TO TOP^

18 iulie 2010

Dunarea a rupt digul la Ceatalchioi, Tulcea

Digul de protectie in care s-a investit anul trecut un milion de euro a cedat sub presiunea Dunarii. Casele oamenilor au cazut ca niste cutii de carton si zeci de familii au fost evacuate.
Ultimele informatii furnizate de autoritati spun ca pana acum 60 de oameni au fost evacuati pe nava Mircesti, iar alte 60 de persoane si-au parasit de buna voie casele, in timp ce 25 de familii refuza sa plece si acum.
Echipele de interventie de la ISU, jandarmii si pompierii incearca sa repare spartura din digul care nu a rezistat in fata fluviulului.
213 gospodarii din cele peste 250 existente in sat au fost afectate de inundatii, adica aroximativ 90% din localitate.
In prezent, aceasta localitate este afectata aproape in totalitate.
Liviu Stoica, purtatorul de cuvant al Jandarmeriei Tulcea, a declarat ca persoanele care nu vor sa plece au fost informate cu privire la riscuri, dar nu pot fi fortate sa-si paraseasca gospodariile.
60 de oameni au fugit din calea urgiei spre zonele mai inalte din sat, iar 46 de sinistrati au fost dusi direct la Tulcea.
Digul din comuna Ceatalchioi a mai cedat o data in primavara anului 2006 si de atunci oamenii au cerut intr-una ajutorul autoritatilor pentru refacerea lui.
Ar fi necesare 10 milioane de dolari, penru o constructie rezistenta a apreciat la acea vreme prefectul care era in functie atunci, dar din acesti bani pana la urma au ajuns acolo un milion de euro.
Problemele continua pentru locuitorii din aceasta zona a tarii, pentru ca meteorologii au emis o avertizare "cod galben" de ploi si vijelii pentru sase judete din Baragan si Dobrogea. Acestea sunt Galati, Braila, Ialomita, Calarasi, Constanta si Tulcea. Avertizarea este valabila pana sambata la ora 10.00.
In cele sase judete vor fi averse, insotite de descarcari electrice si intensificari ale vantului cu aspect de vijelie.
Cantitatile de apa vor depasi 25 - 30 l/mp, iar pe arii restranse, in special pe zona litorala, 50 l/mp.
Deja ploile torentiale au creat pagube si au inundat orasul Constanta inca de ieri. In mai putin de o ora apa de pe mai multe strazi acoperea masinile si intra in apartamentele oamenilor.
Pe de alta parte nici nordul Moldovei nu are liniste. La Botosani deja s-a anuntat evacuarea mai multor localitati, dupa ce hidrologii au prognozat o noua viitura venita din Ucraina.
GO TO TOP^

17 iulie 2010

Elena Udrea la inundatii.

Ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, a realizat adevarata dimensiune a responsabilitatii politicianului si importanta masurilor corecte dupa ce a vizitat satele afectate de inundatiile din Moldova.
"Va pot spune ca nicio imagine filmata nu se compara cu realitatea din teren. Sunt oameni care si-au pierdut totul intr-o clipa. In acel moment nu faci decat sa-ti dai seama cat de responsabil esti tu ca politician si cat de important este sa iei masurile corecte", scrie Udrea pe propriul blog.
"Una dintre cele mai importante masuri este investitia in infrastructura din aceste zone predispuse la astfel de dezastre naturale. Le-am spus autoritatilor locale din zona ca trebuie sa facem o evaluare a pagubelor, trebuie sa vedem ce se mai poate salva si trebuie sa actionam. Acum", continua politicianul.
Chiar si in perioada de criza, Udrea crede ca se pot gasi bani pentru reabilitarea infrastructurii, si mentioneaza chiar cateva surse posibile.
"Chiar daca Romania se afla intr-o situatie financiara extrem de dificila, in fata unor asemenea cataclisme, argumentul banilor lipsa functioneaza prea putin. E nevoie de vointa si solidaritate. Iar aici va pune umarul si Uniunea Europeana. Romania ar putea primi 75 de milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene", afirma Udrea.
Potrivit acesteia, o buna parte din fondurile Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului vor fi directionate catre lucrari de reabilitare a unor drumuri si poduri din zonele afectate de inundatii.
"Am decis ca o buna parte din fondurile Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului sa fie directionate catre lucrari de reabilitare a unor drumuri si poduri din zonele afectate de inundatii. Trebuie analizat ce se poate face si cu locuintele luate de ape si in ce masura ministerul poate sa se implice efectiv. Ii asigur pe toti cei afectati de aceasta urgie ca Guvernul nu-i va lasa de izbeliste, le va fi aproape", continua ministrul.
Solutiile nu trebuiesc insa asteptate intotdeauna, spune Udrea: "Asa cum am spus si ieri, unele lucruri trebuie insa sa se schimbe pentru a nu mai trece prin astfel de momente. De la nevoia ca oamenii sa-si mute locuintele in zonele neinundabile, pana la folosirea unor materiale de constructii mai bune sau investirea banilor autoritatilor locale in infrastructura care previne astfel de dezastre. Nu intotdeauna salvarea poate veni de la Bucuresti".

GO TO TOP^

16 iulie 2010

Marea Neagra

Marea Neagra prezinta anumite particularitati privind conditiile de viata ale organismelor,care o deosebesc de celelalte mari de pe suprafata TERREI.
Cea mai importanta caracteristica a Marii Negre este existenta a doua straturi de apa suprapuse :
- unul de suprafata, adanc de aproximativ 150 M, cu o concentratie moderata de saruri ;
- unul de adancime, care coboara pana la fundul marii ; acest strat se caracterizeaza printr-o concentratie mare de saruri minerale.
* Zona litorala (care coincide cu platforma continentala), care coboara pana la 180 M (ea ocupa o treime din suprafata marii)
* Zona pelagica, care cuprinde masele de apa din largul marii ;
* Zona abisala, care cuprinde adancurile marii (pana la adancimea maxima de 2245 m).
In fiecare din aceste zone traiesc diferite vietuitoare.
· CARACTERISTICI ALE BIOTOPULUI
* Temperatura apei variaza sezonier (iarna, la tarm, minima coboara la 0 grade C ; vara, ajunge la 27-29 grade C ) ; intre iarna si vara, pe verticala, se inregistreaza o inversare a anotimpurilor pana la 75-100 m adancime ; catre fundul marii, temperatura este in jur de 7-9 grade C ;
* Lumina patrunde pana la 200 m ; intensitatea scade invers proportional cu adancimea ;
* Salinitatea apei este scazuta, mai ales in gurile de varsare ale DUNARII si ridicata in paturile adanci de apa ;

* Oxigenarea apei variaza in functie de anotimp si adancimea apei : iarna , paturile superficiale sunt saturate in oxigen ; sub 150-200 m, oxigenul lipseste cu desavarsire, gazul solvit fiind mai ales, acid sulfhidric ;
* Miscarea apei inregistreaza curenti orizontali ( unii paraleli cu tarmul si altii in interior ), verticali (care vantura apa pe o grosime de 180-200 m ) si valurile produse de vant (4-5 m inaltime in timpul furtunilor)
· COMPONENTE ALE BIOCENOZEI
ZONA LITORALA :
* plantele sunt uni si pluricelulare ; algele verzi sunt mai la suprafata, iar cele brune si rosii la adancime, mult fixate de substrat ; valurile puternice le arunca deseori la mal ;
*animale : unele sunt fixate de plantele acvatice (viermi, moluste) sau sunt ingropate in substrat (calcan, cambula) sau in masa apei (meduze, guvizi, scrumbii, caluti de mare etc.).Deasupra apei zboara numerosi pescarusi.
ZONA PELAGICA se caracterizeaza printr-un bogat fitoplancton si zooplancton ;
* Plante : majoritatea sunt alge verzi ;
* Animale : unele sunt miscate de curentii marini (protozoare, crustacee, meduze), iar altele se deplaseaza activ (stavrizi,scrumbii, hamsii, heringi) ; exista putine mamifere (delfin si o specie de foca).
ZONA ABISALA este lipsita de viata ; sunt prezente numai unele bacterii sulfuroase sau cu rol in descompunerea materiei organice rezultata din organismele moarte. In alte mari, exista animale abisale cu infatisari curioase si organe luminoase. Ele sunt adaptate la presiunile mari din adancuri, avand corpul strabatut de pori sau canicuri, ce echilibreaza presiunea interna a corpului cu cea din exterior (un peste abisal scos brusc pe uscat plesneste imediat). Cu studiul animalelor din Dunare si Marea Neagra s-au ocupat multi biologi. Dintre acestia, renumiti sunt Grigore Antipa si Ion Borcea.

Roy Tanck's Flickr Widget requires Flash Player 9 or better.

Get this widget at roytanck.com
GO TO TOP^

Relaxation at aquarium

GO TO TOP^

15 iulie 2010

Tornada in Rusia

Locuitorii unei suburbii aflate in apropiere de Sankt Petersburg au fost martorii unui fenomen meteo extrem: o tornada, care a facut prapad in calea ei.
O masina a fost avariata, dupa ce a fost ridicata de pe sosea, in aer, de vantul puternic si aruncata intr-o parcare. Meteorologii spun ca fenomenul se explica prin valul de caldura de origine tropicala care stapaneste, de mai bine de doua saptamani Sankt Petersburg-ul.


GO TO TOP^

Viitura pe Prut

Apele Romane avertizeaza ca viitura din Ucraina se va propaga in urmatoarele ore pe raul Prut, in sectorul Oroftiana-Radauti Prut, la statia Radauti Prut, fiind deja depasita cota de atentie. In prezent, sunt evacuate preventiv familiile din Radauti-Prut care au ramas in zona inundabila, dupa viitura din 2008.
Nivelul Prutului, la statia Cernauti, in zona ucraineana, este in acest moment in scadere. La statia Oroftiana, Prutul inregistreaza un nivel de 790 cm, cu 140 cm peste cota de pericol si tendinta este de crestere usoara. Cota prognozata la statia Oroftiana este de 810 cm, fata de 860 cm, cat s-a inregistrat in anul 2008.
"Viitura formata pe raul Prut va fi atenuata in acumularea Stanca-Costesti, acumulare care s-a comportat foarte bine din punct de vedere tehnic, pe perioada tranzitarii viiturilor anterioare (cu debite maxime de 1750 mc/s, 2020 mc/s si 2170 mc/s, incepand cu data de 22 iunie). In acest moment, cota in lacul de acumulare Stanca-Costesti este constanta de trei ore, fiind pregatita sa preia volumul suplimentar al viiturii care vine din amonte. Rezerva in lacul de acumulare este de circa 250 mil mc. de apa, iar debitul evacuat este de 830 mc/s si se va mentine constant in perioada urmatoare. Digurile din aval asigura tranzitarea in siguranta a debitului evacut din acumularea Stanca-Costesti", se arata in comunicatul ANAR.
Hidrologii au instituit, vineri dimineata, cod rosu de inundatii pe raul Prut, pe sectorul Orftiana - Radauti Prut (judetul Botosani), incepand de vineri, extinzand astfel avertizarea emisa in urma cu o zi, care era valabila pentru sectorul Stanca aval - Falciu aferent judetelor Botosani, Iasi si Vaslui si pe sectorul Sivita-Dunare al Prutului.
GO TO TOP^

Romania invinsa de ape. Pentru a cata oara ?

Autoritatile promit ca le vor da materiale de constructie locuitorilor din Ceatalchioi, sa-si ridice alte locuinte. Asta insa doar dupa ce apa se retrage din comuna. Adica peste vreo trei luni, dupa aprecierile specialistilor. Prea aproape de iarna ca sa mai inceapa lucrarile. Abia la anul, in primavara, daca vor putea face ceva. Sinistratii cazati la Tulcea se tem ca nici a doua varianta a autoritatilor: case modulare, construite din lemn, nu e de prea mare folos. Mai intai trebuie reparat digul rupt de Dunare, ca sa nu se trezeasca din nou luati de ape. Pentru cei aproape 100 de oameni care n-au plecat din localitatea inundata total, situatia este si mai grea. S-au ingramadit pe o bucata de dig ramasa neatinsa de ape ori dorm pe scaune, pe nava Mircesti. Nu trece o zi fara ca medicii sa fie chemati sa ingrijeasca mai multi batrani, toti cardiaci. Practic, zeci de oameni traiesc pe un vapor si primesc de mancare doar conserve, paine si biscuiti. Sunt oameni in varsta, care nu mai au pe nimeni pe lume. Ca si cum n-ar fi de-ajuns, in Ceatalchioi au aparut si profitorii. Cei care stiu ca oamenii nu au unde sa mai tina animalele si le cumpara la preturi de nimic. Autoritatile au reusit sa scoata din grajduri doar jumatate din animalele localnicilor.
GO TO TOP^